Bullyingul este o formă de abuz aparte care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenționat, repetat asupra aceluiași copil, iar în relațiile interpersonale se caracterizează prin dezechilibru de forțe.
Studiul „Fenomenul bullying în unitățile de învățământ”, primul de acest tip din România, arată că 46 la sută dintre copiii români au fost la un moment sau altul victime ale bullying-ului, 53 la sută fiind fete și 47 la sută băieți.
Astfel, 72,14 la sută dintre respondenții victime ale fenomenului spun că s-au confruntat cu un comportament de tip bullying indirect, caracterizat prin vorbe/ comentarii urâte, neadevărate despre ei, familie, statut social sau etnie, 59,42 la sută au primit porecle, 47,34 la sută au fost ignorați /lăsați în afara grupului, 43,32 la sută au primit lovituri, palme, îmbrânceli, iar 32,29 la sută au fost amenințați.
Trei sferturi dintre copiii care au fost victime au confirmat prezența unui martor în situația de bullying în care s-au aflat, iar 53 la sută dintre respondenți, în calitate de martori, au încercat să ajute un alt copil, în timp ce 14 la sută nu au intervenit, 13 la sută au spus profesorilor și 11 la sută s-au temut să intervină.
Studiul a mai arătat că în 76,49 la sută dintre copii au experimentat stări negative în timpul acțiunilor de bullying, precum: furia, tristețea, singurătatea, rușinea, iar 22,06 la sută au fost indiferenți sau chiar s-au distrat pe seama atitudinii celorlalți.
Jumătate dintre victimele bullyingului au fost agresați „de un singur copil”, în timp ce 47,24 la sută au fost agresați „de un grup de copii” și tot jumătate dintre copiii intervievați au afirmat că au fost agresați de câteva ori pe an, 17,23 la sută în fiecare săptămână, 13,2 la sută în fiecare zi și 11,92 la sută în fiecare lună.
„57,65 la sută dintre respondenți au confirmat că acțiunea de bullying a avut loc în sala de clasă, 33,17 la sută pe coridor, 32,53 la sută în curtea unității de învățământ, 29,31 la sută în apropierea unității de învățământ, 29,15 la sută în mediul online, 20,77 la sută pe terenul de sport, 14,17 la sută pe telefonul mobil prin mesaje de tip SMS și 10,15 la sută în grupul sanitar din unitatea de învățământ. De asemenea 51,80 la sută dintre elevi au răspuns că au fost victime ale fenomenului bullying în mediul online (rețele de socializare, e-mail)”, rezultă din studiu.
Directorul executiv al Asociației Telefonul Copilului, Cătălina Florea, precizează că este alarmant faptul că mai mult de jumătate dintre copiii chestionați (51,45 la sută) au răspuns că școala nu ia fenomenul bullying în serios, fapt identificat și în situațiile înregistrate la telefonul copilului – 116 111.
„S-a observat și că elevii nu sunt obișnuiți cu acțiuni de prevenire/ de informare cu privire la acest fenomen, ei nefăcând distincția între prevenire și sancțiune. Copiii au admis că sancțiunile au caracter temporar, însă nu rezolvă problemele pe termen lung. Mai mult decât atât, doar 2,15 la sută dintre respondenți au considerat importantă prezența consilierului școlar ca resursă de prevenire. (…) În consecință, apreciem drept vitală coagularea tuturor factorilor de decizie în vederea implementării în toate unitățile de învățământ din România a unui program eficient și continuu de prevenire a fenomenului bullying.”, a declarat Cătălina Florea.
Studiul a mai arătat că două treimi dintre copii își doresc să beneficieze de sprijinul părinților într-o situație de bullying, însă la fel de mare este și procentul celor nu le-ar cere ajutorul, iar un număr similar dintre victime au declarat că părinții lor nu cunosc situația cu care ei se confruntă și asta pentru că le este rușine, se tem de răzbunarea agresorilor, nu cred că adulții îi pot ajuta, nu vor să fie etichetați ca trădători sau pentru că le este teamă de reacția părinților.
Trei sferturi dintre respondenți au afirmat că ar răspunde prin agresiune unei situații de tip bullying.
Studiul „Fenomenul bullying în unitățile de învățământ din România” a fost realizat în cadrul proiectului „Bullying – de la hărțuirea verbală la hărțuirea fizică în rândul copiilor”, finanțat de Petrom în cadrul competiției de proiecte „Idei din Țara lui Andrei”.
Colectarea datelor a avut loc în perioada martie – iunie 2014, pe un eșantion de 2.000 de elevi.